Dugnadsånd, cuvant ce ar putea fi tradus prin vointa de a lucra impreuna pentru o cauza importanta, este un concept-cheie in comunitatea norvegiana. Aceasta atitudine a alimentat in tarile nordice o societate civila puternica si o democratie inteligenta. Pentru ca binele depaseste uneori granitele fizice, Norvegia, Islanda si Liechtenstein au lucrat impreuna pentru a duce acest spirt in alte tari, in special din sudul si estul Europei, printre care si Romania. Desi dugnad este un cuvant norvegian, in contextul Grant-urilor SEE organizatiile din Romania si din tarile nordice pot contribui impreuna, prin cooperare bilaterala, la rezolvarea anumitor probleme/ situatii lucrand impreuna pentru rezultate comune.

In acest sens, in cadrul Fondului ONG din Romania, dugnad a crescut prin transfer de expertiza pe anumite probleme relevante pentru munca unui ONG. De exemplu, organizatii din Norvegia si Islanda precum Pro Sentret si Stígamót, au contribuit la imbunatatirea competentelor organizatiilor din Romania, atat in ceea ce priveste serviciile de preventie si suport pentru supravietuitori, cat si in mobilizarea pentru imbunatatirea politicilor publice privind combaterea violentei sexuale.

Dugnad a fost transmis prin implicarea expertilor in diferite activitati, in mod special organizarea unor sesiuni de formare pe subiecte precum drepturile omului, diversitate, anti-discriminare, rolul mass-mediei intr-o societate democratica, managementul voluntarilor, elaborarea de recomandari pentru politici publice, folosirea bratarilor GPS si interpretarea datelor privind monitorizarea bizonilor, management turistic si managementul siturilor istorice, planificare urbana, psihoterapie senzorio-motorie, metode de psihodrama in lucrul cu varstnici institutionalizati, integrarea sociala si scolara a persoanelor cu autism, etc.

Prin evenimente precum vizite de studiu sau vizite de lucru, cu sprijinul si implicarea partenerilor, dugnad a fost intarit in aspecte ce tin de participare publica si modalitati de implicare a cetatenilor in procesul de luare a deciziilor, imigranti, violenta domestica, educatie, etc. S-au realizat, stagii de lucru, de exemplu Centrul Norvegian impotriva Rasismului a gazduit un tanar activist rom cu scopul de a-l initia in problematicile legate de promovarea si protectia drepturilor omului.

Organizatiile partenere nordice si romanesti s-au implicat, de asemenea, in elaborarea a diferite instrumente de lucru, precum programe de interventie timpurie, pentru a intelege cateva elemente esentiale si principiile operarii lor (de exemplu rolul important al implicarii familiei extinse de-a lungul interventiei in beneficiul copilului).

Dugnad a fost, de asemenea, transmis prin dezvoltarea de analize comparative ale tarilor implicate in proces, precum Raportul cu privire la serviciile de suport pentru victimele traficului de fiinte umane si studiul comparativ privind implementarea deciziilor CEDO in Romania si Norvegia.

Ca rezultat direct la nivel bilateral, organizatiile din Romania, Norvegia si Islanda au acum o mai buna intelegere a realitatilor din fiecare tara si se pot adresa acestor realitati intr-o maniera mai coerenta si consistenta. Mai mult, prin cooperarea bilaterala s-a construit o imagine mai buna a Romaniei in tarile nordice prin intermediul contactelor directe realizate prin interventiile intreprinse.

Asa cum spiritul dugnad este bine integrat in cultura norvegiana, el poate fi transferat si in alte contexte. Pentru Romania, spiritul dugnad ar putea fi o componenta esentiala a procesului prin care cetatenii isi asuma responsibilitatea sa imbunatateasca viata comunitatilor lor, prin inspiratie nordica.