Motto: Niciodata sa nu te indoiesti ca un grup mic de oameni inteligenti si devotati pot schimba lumea. Pentru ca doar aceste grupuri au reusit pana acum sa o faca.

 

Margaret Mead, antropoloaga

Schimbarea este o notiune care poate fi interpretata in foarte multe feluri si poate avea nenumarate sensuri. Astazi, insa, in contextul Zilei Internationale a Democratiei, cand celebram valorile la care tinem cu totii, se cade sa ne referim la sensurile bune ale schimbarii, cele la care aspiram.

Aspiram cu totii, dar rareori ne parasim zona de confort pentru a genera noi insine schimbarile pe care le asteptam de la cei din jur. Din fericire, exista oameni care, datorita increderii in propriile forte si a credintei in valorile democratiei, reusesc sa ne inspire pe noi, ceilalti, care nu reusim sa gasim puterea de a ne rupe de rutina zilnica, de nevoile uzuale si de lehamitea care vine din esecurile sau fricile proprii sau straine.

Acesti oameni actioneaza uneori singuri, dar de cele mai multe ori impreuna, pentru ca ei inteleg democratia exact asa cum o intelegeau grecii: un sistem in care puterea ii apartine poporului, sau, mai exact, celor multi. Eforturile conjugate, depuse in echipa si mobilizand cat mai multe resurse, fie acestea umane, financiare, simbolice sau de incredere, s-au dovedit de fiecare data cele care produc schimbarea. Si invers: incercarile unor indivizi care au esuat in a-i mobiliza si pe altii, au ramas nerealizate.

Alianta Nationala pentru Boli Rare din Romania a adunat pe stadionul din Arad peste 6200 de voluntari si cetateni ai orasului, in semn de solidaritate pentru pacientii cu boli rare, formand o inima umana uriasa. Ei au incercat sa doboare recordul mondial in acest domeniu, fiind foarte aproape de reusita.

Sa luam un exemplu banal: problema locurilor de parcare din orice sector din Bucuresti. Sansele ca autoritatile sa gaseasca solutii pentru cresterea numarului acestora vor fi cu mult mai mari daca locuitorii dintr-un cartier vor semna o petitie, vor transmite scrisori cu propuneri de solutii, sau, la urma urmei, vor organiza un protest la primarie, decat daca una si aceiasi persoana va bombarda autoritatile cu emailuri care vor reflecta doar pretentia sa de a avea un loc de parcare la scara blocului. Cei de la Reteaua Civica Bucuresti ar avea, cu siguranta, sa va spuna mai multe despre aceste lucruri.

Pornind inclusiv de la aceasta intelegere a schimbarii si a democratiei, organizatiile sprijnite prin Fondul ONG in Romania au derulat pe parcursul ultimilor 3 ani mai multe zeci de proiecte care au inclus si activitati de advocacy. Vorbim despre activitati care au schimbat in bine sau au generat noi politici publice. De fiecare data, asadar, schimbarea este cuvantul-cheie comun atunci cand discutam despre democratie si advocacy. Iar pentru ca cititorii trebuie sa-si cunoasca eroii, este necesar sa venim si cu unele dintre multitudinea de exemple relevante. 

Daca printre cititori se numara si ONGisti, atunci acestia ar trebui sa stie ca, inclusiv datorita Initiativei pentru reutilizare, ONGurile pot primi in folosinta gratuita bunurile imobile intrate, prin confiscare, in proprietatea privata a statului si sa beneficiaze de 15% din sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile si imobile. Sau, de faptul ca diminuarea cuantumului patrimoniului necesar infiintarii unui ONG a scazut de la 700 la 200 de lei, datorita eforturilor unei coalitii initiate de Centrul pentru Legislatie Nonprofit. Cele peste 40 de organizatii, carora li se datoreaza aceste lucruri, au reusit sa sustina cauza tuturor ONG-istilor in pofida unor perceptii denaturate si uneori chiar ostile, care persista in societate privind activitatea, rostul si scopul sectorului civic.

Apararea drepturilor femeilor si lupta cu violenta impotriva acestora au constituit doua dintre temele importante regasite in proiectele finantate prin Fondul ONG. De exemplu, cele doua mari structuri denumite Reteaua rupem tacerea despre violenta sexuala, respectiv Reteaua pentru prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor au folosit cele mai variate instrumente de advocacy, printre care transmiterea sesizarilor catre autoritati, colectarea de semnaturi pentru petitii, organizarea manifestatiilor publice, contributia la proiecte de lege, elaborarea documentelor de politici publice, organizarea evenimentelor cu factori interesati, ajungand la cateva sute de interactiuni cu reprezentantii autoritatilor. Rezultatele au fost pe masura eforturilor, intrucat Legea privind ratificarea Conventiei de la Istanbul a fost imbunatatita, centrele integrate pentru victimele violentei sexuale au fost create si zeci de mii de persoane au fost informate si sensibilizate privind gravitatea violentei impotriva femeilor. Acesta este un exemplu cat se poate de relevant ca, pana si intr-o societate mai degraba patriarhala si conservatoare, precum este cea romaneasca, oamenii care se pozitioneaza contra curentului pot avea succes.

Tot din ciclul initiativelor de pionierat fac parte si reusitele Coalitiei pentru Date Deschise, care a obtinut statutul de partener principal pentru implementarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisa. Aceasta recunoastere a venit in urma unor eforturi de lunga durata care au inclus publicarea unor studii, initierea comunicarii cu functionarii responsabili din institutiile statului si organizarea mai multor evenimente cu factori interesati si decizionali.

Un atribut important al campaniilor de advocacy au ajuns sa fie platformele online, care au devenit locuri virtuale de mobilizare reala. Site-uri precum drepturicivile.ro, advocacy.fopcd.ro, tefuralafactura.ro, privacy.apti.ro, justitiecurata.ro, natura2000.ro sunt in acest moment referinte in domeniile lor si nuclee de resurse pentru toti cei care vor sa se implice.

Dincolo de beneficiile imediate pe care munca de luni si ani de zile ale ONGistilor le-au generat, organizatiile, dar mai ales coalitiile si retelele, au reusit sa schimbe agenda publica. Acestea i-au facut pe oameni care pana nu demult doar stiau ca ceva nu merge bine, fara a sti cum si mai ales cu cine ar putea repara lucrurile, sa valorifice oportunitatile pe care ni le ofera tuturor democratia. In fond, nu degeaba in rapoartele organizatiilor internationale, societatea civila romaneasca apare drept unul dintre cele mai importante motoare ale democratizarii.

Un articol scris de: Tudor Cojocariu